Dacă aș fi bărbat…

Nu sunt bărbat, dar dacă aș fi, cu siguranță aș fi unul al dracului de dorit. Nu pentru că m-ar da banii afară din casă sau pentru că s-ar putea juca X și 0 pe abdomenul meu, nici datorită vreunui renume de Don Juan, ci pentru că aș avea curajul să fiu diferit. Ia să vă zic cum…

Dacă m-ar chema Andu și mi-ar plăcea de Frusina, eu unul n-aș aștepta să facă ea primul pas, căci s-ar putea să-mi crească barbă albă până o va face, să creadă că nu sunt interesat sau, mai rău, că sunt gay. Nici pe prietenul meu cel mai bun, Vasile, nu l-aș ruga să mă combine. Ăla ar fi în stare să-i spună că am sculament și să încerce să i-o tragă el. Prostul naibii! Clar nu i-aș da vreo douăzeci de like-uri pe Facebook la pozele de profil ca mai apoi s-o întreb „Ce faci păpușa?”. Eu unul aș invita-o în oraș, preferabil într-un loc unde am putea vorbi deoarece m-ar interesa tare ce scoate pe gură. Dacă m-ar refuza, aș mai încerca de maxim două ori că nu sunt tâmpit și nici disperat să insist mai mult decât e cazul. Dacă însă îmi acceptă invitația, în ziua cu pricina, m-aș oferi să o iau de acasă, fie că n-am mașina și ar trebui să merg cu o căruță. Aș face asta nu fiindcă sunt prost, ci pentru că așa m-a educat tata. La această întâlnire eu m-aș abține de la glume proaste, să o trag de păr, să-i pun piedică, să scuip, să mai chem vreun prieten să ne țină companie, să-i arunc cu șervetele în poală sau să-i mărturisesc că i-ar sta mai bine cu vreo 7 cm în minus la cur. În schimb, aș încerca să o cunosc mai bine, să flirtez curtenitor, să o fac să râdă, pentru că aș ști ca orice femeie nu e niciodată mai frumoasă decât atunci când râde,  mai ales la glumele mele. Așadar, aș încerca să fac o impresie bună fără să epatez, să fac pe arogantul, să vorbesc despre femeile din viața mea, de milioanele cu care arunc în club, de chiloții mei de la Ralph Lauren și vila cu piscina din New York pe care probabil nu o am. La final, m-aș oferi să plătesc nota, dar nu pentru că am uitat că s-au emancipat femeile, ci pentru că asa am citit în „Codul bunelor maniere astăzi”. Nu mint că aș aprecia dacă domnișoara ar avea destul bun simț să-și scoată portofelul și măcar să se ofere să-și achite consumația, chiar dacă nu intenționez să o las. La plecare aș ține ușa pentru că nici la venire nu mi-a scăpat să intru eu primul în local. Aș duce-o și acasă. E posibil să se fi înserat și n-am auzit-o să fi zis că a făcut karate. După ce o las la scară, la poartă, la bunica sau mai știu eu unde, dacă până la sfârșitul întâlnirii nu mi-a vorbit de unghii, poșete, nu mi-a lăsat senzația că este vreo tută sau vreun spirit liber care nu poartă lenjerie intimă, nu m-aș invita la ea la o „cafea”, nu aș întreba-o dacă nu ar vrea mai degrabă să vină la mine să-i arat colecția de „bile de coci” și nici mâna pe țâțe nu m-aș risca să-i pun. De m-au înnebunit cracii, decolteul, fundul sau degetele de la picioare, acasă aș face un duș rece sau aș deschide folderul XXX din laptop.

Dacă aș fi bărbat și m-aș îndrăgosti de Frusina, băi, eu i-aș duce flori și nu doar în prima lună până reușesc să o cuceresc sau să-i intru în pantaloni. I-aș oferi și fără ocazie, iar dacă m-a mâncat în cur să o iau de nevastă, i-aș lua flori și când e băbătie. Ce?! Dacă i-au ajuns țâțele la genunchi asta înseamna că nu mai are nevoie de atenție? Nici eu nu mi-aș mai aminti probabil ultima dată când „Vlăduț” nu s-a mai trezit fără vreo trei Viagra, dar tot mi-ar plăcea să-mi facă cafeaua de dimineață, ce dacă are Parkinson. Desigur, aș avea grijă să nu-mi neglijez tovarășii, dar totodată destulă personalitate încât să nu mă atac dacă face mișto unul din ei de mine că sunt sub papuc doar pentru că o pun pe ea pe primul loc. O să mă amuz în sinea mea deoarece bolovanul care râde fără îndoiala a fost părăsit, înșelat sau a uitat cum arată o femeie dezbrăcata și nici nu o să vină vreuna să-i șteargă mucii când e răcit așa cum face Frusina mea. Aș spală vase, mi-aș calcă cămășile, mi-aș spală chiloții ăia buni, aș găti, aș duce gunoiul și aș da cu aspiratorul din propria inițiativa. Nu aștept să îmi facă ea capul mare că sunt un trântor. Îmi amintesc că mama m-a învățat ca femeia cu care trăiești nu e sluga și pentru ca ambii muncim, treaba se împarte la doi. Apropo de mamă, cordonul ombilical l-aș tăia totuși cât de repede aș putea, aș renunța să o alint „mami”, „mamina”, „mamițica”, „pisica” sau alte minunății că nici mie nu mi-ar plăcea să o văd că-și mai pupă tatăl pe gură ca la 4 ani. Pe deasupra, nu i-aș reproșa în veci că mama nu îmi prăjește cartofii până se fac negri ca abanosul. I-aș înghiți oricum căci s-ar putea să-mi zică „Să te duci la mă-ta!” și să nu glumească.

Dacă aș fi bărbat, eu nu aș întreba-o pe Frusina de ce mănâncă ca vaca. Mai degrabă aș încerca să aflu dacă a mâncat ceva în ziua respectiva pentru că aș ști de la sora mea sau de la prietena mea cea mai bună ce greu este uneori să fii fata și să concurezi cu idealurile mediatizate și promovate de societate. Dacă totuși ia proporții, nu i-aș zice zilnic ca are curul mare, nu aș începe sa flirtez cu altele sau nu as amenința-o ca o părăsesc. I-aș propune să mâncam mai sănătos și să facem sport. N-aș uita nicio clipă ce butoarca mai fac și eu uneori. Nu aș îndrăzni să-i zic că i-ar sta mai bine cu niște silicoase, căci nici mie nu mi-ar conveni să-mi zică ca aș avea nevoie de mărire de penis. Eu aș prefera-o cât mai naturală. Mi-aș pune des cămașă, m-aș da cu parfum, m-aș îngriji și i-aș face din când în când atenții ca să-i arăt că apreciez că e mereu fină, se chinuie cu tocuri, își pune lenjerii sexy sau îmi face surprize etc. Culmea, eu n-aș fugi de certuri pentru că am înțeles demult că nu există relația perfectă, femeia perfectă, nici eu n-aș fi perfect și de ce dracului să vrei? Ce e mai frumos decât sexul de împăcare?! Aaaaaa! Ca bărbat, n-aș neglija mai ales viata intimă. Aș face sex cu ea cât de des se poate, unde se poate, în toate pozițiile pe care le știm și ne permite corpul să le facem. Ce-mi mai place și mie când îmi îndeplinește câte-o fantezie! Dacă n-are orgasm, n-aș avea reacții de căcat că doar nu-mi doresc a doua oara să-l mimeze și aș fi destul de stăpân pe mine încât să nu fac o tragedie din asta. Aș lua-o mai degrabă ca pe o provocare și nu m-aș lasă până nu i-aș oferi momente de neuitat, pline de plăcere. Aș face și eu eforturi să nu dispară pasiunea și nu aș avea pretenția doar de la ea să nu lase să se stingă flacăra dintre noi. Când i-ar fi greu nu aș da bir cu fugiții și nici nu m-ar spânzura Aghiuță prin baruri că și mie mi-a prins bine când a avut grijă de mine pentru că mi-am rupt degetul mic de la picior și am stat imobilizat la pat vreo lună sau când mi-a murit șopârla și-am plâns o săptămâna, am intrat în depresie că am chelit sau orice alt moment în care am avut nevoie de ea și a fost acolo. Când mă scoate din pepeni, n-aș face-o „Proastă!”. Și eu m-aș simți aiurea dacă m-ar face „Incompetent!”. Dacă are complexe și frici, nu i le-aș adânci, aș proteja-o fiindcă și ea mă susține și mă încurajează.  Și când zic aș proteja, nu mă refer la minciuni. Eu unul n-aș minți. Aș consuma energie în scopuri pozitive, nu complicându-mi existența inutil. Aș iubi-o sincer și aș face viața noastră o aventura, ceva ce la bătrânețe ne-am aminti cu drag și dacă ar fi să dăm ceasul înapoi să ne dorim să o luăm de la capăt fără să schimbăm nimic.

Aș face toate acestea fiindcă aș avea destulă încredere în mine că n-aș fi luat de fraier. Aș ști să pun limite, să mă impun când e cazul, să spun „Nu”, să-mi păstrez masculinitatea, cea cultivată în spirit pozitiv, visurile și principiile, hobby-urile și tot ceea ce m-ar defini ca om și bărbat. Le-aș face fără frică, cu toate că, să fim sinceri, și femeile sunt de rahat, însă aș fi destul de deștept și rațional încât să-mi dau seama dacă Frusina este o prefăcuta, o materialistă, o femeie ușoară sau pur și simplu idioată… În cazul acela, pierderea nu va fi a mea. Totuși, eu nu sunt bărbat, iar mulți mi-ar spune că am văzut prea multe filme.