Minte-mă!

Da! Fă-o! Minte-mă cu orice ocazie, că doar nu îți repeți zilnic degeaba, mai ceva ca pe „Tatăl nostru”, că femeia cere să fie mințită. Și spune-mi că mă consideri cea mai frumoasă, ba chiar, fă-te că mă privești și în ochi, când, de fapt, admiri gagica din spatele meu. Minte-mă, până ajungi să te crezi și tu pe tine, că ești doar interesat de modă când te întreb de ce pierzi vremea pe Facebook analizând cel putin o duzină de femei. Pffff! Zi-mi cât de mult mă iubești și câte ai face pentru mine, dar când am nevoie cu adevărat de tine cumva ești absent, ocupat sau fără chef. Minte-mă non-stop. Ce mai contează?! Dacă voiam cu adevarat să plec, o făceam până acum, nu-i așa?! Așadar, minte-mă! Născocește până ajungi să te încurci în minciuni.

Scuză-te că aveai telefonul pe silent când dădeai ture cu mașina, incognito, cu cine mai știe cine. Și jură-mi că erai cu băieții când ți-am mărturisit că te-a văzut cineva prin oraș în nu știu ce seară. Eu n-o să te mai întreb care din prietenii tăi a început să poarte fuste. Când îți spun că mi se pare ciudat că un anume George te sărută de noapte bună printr-un sms, tu fă-mă nebună. Te rog frumos, insistă până o să reușești să mă faci să mă simt eu vinovată că m-am îndoit vreo clipă de sinceritatea ta. Promite-mi că nu îți dorești altceva decât să îți petreci tot restul vieții alături de mine, când, de fapt, gândești că ești prea tânăr să te legi la cap și să te complici cu prea multe compromisuri. Oricum, balta e plină de pesti sau, mai exact, de sirene.

Repetă-mi mereu că, în mintea și inima ta, nu există decât o singură fata, apoi spune-ți în gând că asta practic nu este o minciună, doar nu ai specificat care fată, așa-i? Manipulează-mă până ajung să cred că problema este cu adevarat la mine și reproșează-mi că sunt veșnic nemulțumită. Of, femeile astea! Ai dreptate, până la urmă, n-ar trebui să fiu geloasă când te văd flirtând cu alte femei, să mă supăr când patru zile pe săptămâna vrei să le petreci cu băieții și restul de trei mă anunți că ai nevoie de spațiu, să fiu suspicioasă când îmi povestești că vecina ta te-a rugat să-i schimbi becul pentru a cincea oară luna aceasta. Da, ar trebui să fiu mai înțelegătoare când mai ai puțin și cazi de pe scaun întorcând capul după nu știu care tipă. Ce atâta dramă?! Doar te uiți și atât, nu-i așa?! E vina mea că nu știu să mă ponderez când îți spun că îmi lipsești. Doamne, ce sufocantă sunt! Și chiar am tupeu când îndrăznesc să îți cer să iei o pauza de la jucat, în ultimele șase ore, „Zdrobitul Dulciurilor”, „Păsări Nervoase” și „Manager de Fotbal 2013”. Ca să nu mai zic că, nu știu cum naiba, mă găsesc să te întrerup tocmai atunci când voiai să zbori creierul acelui zombie. Trudind atât încercând să salvezi lumea, ar trebui să bag de seama că ești prea obosit ca să mai facem și dragoste. Decât să am pretenții absurde, mai bine, ți-aș face un masaj, nu? Iar după ce mai afirmi și în public că, în opinia ta, prietena mea „e bună în draci”, asigură-mă că doar glumeai când susțineai asta.

Fă toate lucrurile acestea și te asigur, de asemenea, că eu nu o să glumesc când o să iți spun că ți-am făcut bagajele și că te așteaptă la ușă. Așadar, te provoc!…Minte-mă!